Conferința Internațională „Ioan G. Dalles – 210 ani de la naștere (1816-2026). Tradiție, educație și identitate culturală”
Pe 19 noiembrie 2026 s-a desfășurat, sub egida Consiliului Județean Dâmbovița, a Bibliotecii Județene „Ion Heliade Rădulescu” Dâmbovița, a Academiei Româno-Americane de Arte și Științe, a Uniunii Elene din România – Comunitatea Elenă din Târgoviște și a Asociației Culturale Glasul Cetății Chindiei, Conferința Internațională dedicată împlinirii a 210 ani de la nașterea lui Ioan G. Dalles (1816-1886). Demersul și-a propus o reevaluare integrată a unei moșteniri culturale a cărei receptare a fost până recent fragmentară și se înscrie într-o necesară istorie a filantropiei culturale moderne românești. Ioan G. Dalles, negustor de origine aromână care în 1868 a achiziționat cu suma de 41.500 de galbeni de la prințesa Cleopatra Trubetzkoi moșia și proprietatea de la Bucșani, județul Dâmbovița, rămâne în memoria publică exclusiv prin actul testamentar al văduvei sale, Elena Dalles (1849-1921), care a făcut posibilă edificarea Sălii Dalles.
Lucrările, moderate de prof. dr. Cornel Mărculescu, s-au articulat în jurul a trei axe tematice – tradiție, educație și identitate culturală – și au beneficiat de o participare care a conferit evenimentului atât substanță academică, cât și ancorare comunitară. Astfel, au participat din partea Comunității Elene din Târgoviște un grup de 6 tineri din formația de dansuri „Illios”, un grup de 10 elevi de la Școala Gimnazială Dora Dalles Bucșani, cărora le este diriginte Cornel Mărculescu, cadre didactice de la Școala Gimnazială Dora Dalles Bucșani, precum și un număr de 6 persoane din cadrul Primăriei comunei Bucșani, în frunte cu primarul Alin Șuțoiu și viceprimarul Ionuț Mihai.
Prima intervenție, susținută de Marius Șerban Cotenescu, reprezentant al Comunității Elene din Târgoviște, a contextualizat originile etno-culturale ale familiei Dalles în cadrul comunității elene din Țara Românească, subliniind componenta identitară aromână ca factor explicativ pentru etosul civic și pentru practica daniei.
Cristiana Trică, scriitoare și cercetătoare a istoriei Cimitirului Bellu, a prezentat comunicarea „Sala Dalles – avataruri. De la intenția donatoarei Elena Dalles la realitatea contemporană”, fundamentată pe volumul Povești din Bellu (Editura Vremea, 2022), urmărind avatarurile juridice, instituționale și simbolice ale donației Dalles, de la intenția testamentară la funcțiunile succesive ale Sălii Dalles. Autoarea a refăcut cu rigoare evoluția instituției, de la inaugurarea solemnă din 29 mai 1932 și perioada de apogeu până la război, când Sala Dalles a fost centrul cultural al Bucureștiului interbelic, la perioada influenței rusești de după 1945, la șocurile cutremurelor din 1940 și 1977 care nu au afectat foarte mult structura clădirii, la perioadele de declin și de lăsare în neuitare din deceniile comuniste, până la revitalizarea ei după 1989 și apariția Centrului Metropolitan Ioan I. Dalles
Nucleul conceptual a fost asigurat de comunicarea lui Cornel Mărculescu, „Biblioteca Secretă a Războiului Rece: George Capuțineanu Minden – Moștenitorul neștiut al lui Ioan G. Dalles în lupta pentru identitatea culturală a Europei de Est”, care, prin apel la surse inedite și la volumul lui Charlie English, The CIA Book Club. The best-kept secret of the Cold War (William Collins, London, 2025), a argumentat continuitatea dintre filantropia lui Dalles și acțiunea anticomunistă a lui George Capuțineanu Minden, implicat în programul de distribuție clandestină de carte occidentală în Europa de Est, în formula „Planul Marshall pentru minte”, susținută de citatul acestuia: „Orice distribuire de cărți are o semnificație politică, deoarece toate cărțile, politice și literare, îndeplinesc sarcina politică de a face dificilă izolarea ideologică a Europei de Est”.
În cadrul manifestării, moderatorul Cornel Mărculescu a oferit diplome și distincții doamnei prof. univ. dr. Erich Agnes, directorul Bibliotecii Județene „Ion Heliade Rădulescu” Dâmbovița, și domnului Alin Șuțoiu, primarul comunei Bucșani.
Surpriza cea mai mare a reprezentat-o vizionarea unei înregistrări video a domnului Paul Alexander Capuțineanu Minden (Brown University, SUA / Societatea Phi Beta Kappa), cu comunicarea „Vlăstarul: Familia Capuțineanu din perspectiva unui descendent”. Prin informațiile oferite și prezentate, mai ales prin fotografii autentice, intervenția sa a atras atenția în mod deosebit, deoarece a făcut trecerea de la descendenții familiei sale, de la Stanciu Căpățâneanu, întemeietorul învățământului românesc în Craiova la începutul secolului XIX, la arhitectul Mihai Capuțineanu, fiul acestuia, cel care a girat tranzacția lui Ioan G. Dalles când a cumpărat moșia Bucșani în 1868, la fiul acestuia Mihail M. Capuțineanu, nepotul de soră al Elenei Dalles (Aretia Capuțineanu), legatarul universal al testamentului mistic al Elenei Dalles, dar mai ales la George Capuțineanu Minden, tatăl autorului înregistrării Paul Alexander Capuțineanu Minden, punând accent pe activitatea acestuia pe când era elev în România la Colegiul Spiru Haret din București, unde a fost coleg cu Dinu Pillat și a contribuit la revista Vlăstarul. Toate momentele vizionate au ținut auditoriul foarte atent la detaliile prezentate, făcând deliciul prin limba română vorbită de Paul Alexander Capuțineanu Minden, pentru care a fost foarte apreciat. Cea de-a cincea comunicare, a prof. Anca Miculescu (Colegiul Economic „Ion Ghica” Târgoviște / Comunitatea Elenă din Târgoviște), „Ziua Demnității Naționale. Ziua Marelui NU – 28 Octombrie 1940”, a plasat dezbaterea în contextul mai larg al rezistenței culturale elene.
În ansamblu, conferința a depășit caracterul unei simple evocări aniversare, demonstrând, prin corelarea microistoriei familiei Dalles, a istoriei instituționale a Școlii „Dora Dalles” din Bucșani și a Sălii Dalles și a macroistoriei Războiului Rece cultural, că noțiunile de tradiție, educație și identitate culturală nu sunt concepte abstracte, ci practici transmisibile intergenerațional.
Partajează acest conținut:

Lasă un răspuns