Înființat acum patru decenii, Clubul de turism „Chindia” a constituit, de-a lungul timpului, un reper important pentru promovarea frumuseților montane, și nu numai, ale județului Dâmbovița, atât pentru tânăra generație, cât și pentru iubitorii de natură, de orice vârstă, din întreaga țară.

Zilele trecute, la inițiativa unor vechi prieteni din Clubul Eco-turistic „Doctor Gheorghe Iacomi” din Piatra Neamț, „s-a dat alarma” pentru organizarea unei „șezători a dinozaurilor” în inima Bucegilor, în zona Padina-Peștera. În organizarea Asociației „Chindia Jurasic Park”, dar și a Asociației Ecologice Floare de Colț, s-a derulat un interesant și complex program pentru cei peste 37 de montaniarzi, cu vârste între 15 și 75 de ani, din Moldova, din Prahova, din București și, bineînțeles, și din județul Dâmbovița.

Ziua de vineri a fost dedicată unei drumeții de acomodare, respectiv urcarea de la celebra cabană Bolboci (care, în acest an, va aniversa 100 de ani de la construcția ei!) până pe vârful Zănoaga (1788 m) cu clasicul popas în zona „Podul cu Florile”, cel mai reprezentativ punct de belvedere, de panoramă, al întregului masiv al Bucegilor, dar și al culmilor învecinate (Leaota, Piatra Craiului, chiar și Baiului, Piatra Mare, puțin din Făgăraș). Seara, în paralel cu derularea amintirilor și continuarea poveștilor, talentații „menestreli ai cetăților montane”, Petrică Porumb și David Mălăuț, au încântat întregul grup cu clasicele cântece de munte care, parcă, sună altfel în amfiteatrul munților…

Sâmbătă, trezirea a fost matinală fiindcă era „Ziua cea mare” în care montaniarzii, în funcție de ceea ce își propuseseră, au plecat „spre cele patru zări”. O primă echipă a plecat spre Crucea Eroilor din șaua Caraimanului, cea mai mare construcție de acest gen, situată la această altitudine (2291 m), simbolic monument, construit în perioada 1924-1928, din inițiativa Reginei Maria pentru a comemora eroismul ostașilor români în Războiul de Reîntregire a Neamului, așa cum a fost denumită acțiunea României în Primul Război Mondial.

O altă grupă a plecat „să cotrobăie” pe Traseul tematic (o lecție despre natură, predată in situ, în natură!), traseu amenajat acum vreo zece ani de firma Tornator din Finlanda, împreună cu specialiștii de la O.S.P. Ialomicioara și rangerii de la Parcul Natural Bucegi, în apropiere de poteca marcată cu Bandă roșie, ce leagă zona Padina, prin șaua Lăptici, cu Vârful cu Dor.

Dar, cea mai numeroasă trupă a plecat, bineînțeles, spre cele mai cunoscute repere din masivul Bucegi: Babele, Sfinxul, Vârful Omu, cu ale lor legende despre civilizații străvechi și tuneluri dacice. Traseul pe Platoul Bucegi a avut o oprire în șaua Sugărilor, prilej de a face clasica poză cu Acele Morarului (Degetele Mănușii Morarului) pe fundal. Drumul spre vârful Omu, vârf numit de Nicolae Densușianu, în cartea sa „Dacia preistorică”, drept „Columna Ceriului”, a fost presărat și el cu povești și legende, dar și cu minunate tururi de orizont spre toți munții din zonă. Traseul de coborâre a fost unul special, mai ales pentru prietenii din județul Neamț, fiind conduși pe vârful Doamnele (2401 m), apoi pe frumoasa (dar, necunoscuta, nefiind marcată!) vale a Spinării, afluent al văii Doamnele. Acolo, în inima locului semnalat ca fiind „Gura de rai” din Bucegi, s-a reunit cu grupa a patra, cea care parcursese alt traseu clasic al Bucegilor: cabana Padina – șaua Strunga – „Drumul grănicerilor” pe lângă vârfurile Strungile Mari și Colții Țapului. Energie, bioenergie, geologie, adevăr și ficțiune…

Toți participanții au sosit cu bine, mai mult sau mai puţin obosiți, dar încântați de ceea ce au văzut și aflat despre Bucegii cei frumoși și interesanți. Și, fiindcă sâmbătă, 1 august, a fost Ziua Salvamontului din România, o parte din trupă a plecat spre vechii și bunii prieteni din Salvamont Dâmbovița, pentru a toasta și a cânta câteva cântece de munte alături de echipa de serviciu, dar și de veteranii salvamontiști, Doru Deaconescu (omul cu inima cât un munte!) și Dan Suditu.

Duminică dimineața, bilanț, diplome, pupături, mici lacrimi, dar și promisiuni de revedere, poate în Ceahlău, poate tot aici.

Vremea a fost frumoasă, zona minunată, oamenii frumoși, calzi, sinceri. Muntele unește prietenii, iar dinozaurii dâmbovițeni s-au dovedit a fi gazde pricepute. Pentru cei mici, pregătim o nouă tabără, în altă zonă a masivului Bucegi.

Muntele ne așteaptă, iar noi vom continua să le promovăm frumusețile și poveștile!

A consemnat, Nicolae Posta

Președinte Chindia Jurasic Park