O NOUĂ „PROMOȚIE” DE TINERI MONTANIARZI

O NOUĂ „PROMOȚIE” DE TINERI MONTANIARZI

În perioada 21-25 august 2022 s-a derulat proiectul „TABĂRĂ DE EDUCAȚIE MONTANĂ”, proiect finanțat de Primăria Municipiului Târgoviște și implementat de Asociația Chindia Jurasic Park în parteneriat cu Asociația Ecologică Floare de Colț. Beneficiarii direcți ai acestui proiect au fost 33 de elevi ai Școlii Gimnaziale „Ioan Alexandru Brătescu-Voinești” din Târgoviște, coordonați de trei cadre didactice și de patru monitori din cadrul celor două asociații.

Scopul principal al taberei a fost stimularea participării elevilor şi profesorilor la activităţi de educaţie montană, iar organizatorii taberei au ales ca „sală de curs” chiar Parcul Natural Bucegi, structurând programul în funcție de vârsta copiilor, de înclinația lor spre mișcare, dar și de prognoza meteo.

Încă din prima zi (duminică, 21 august 2022), elevii au fost împărțiți pe grupe, au fost repartizați la monitori și au fost implicați în primele activități. După-amiaza sosirii la munte a fost alocată studierii fenomenelor carstice, stabilindu-se două ateliere de lucru: vizitarea Peșterii Ialomiței, un monument natural reprezentativ pentru zona dâmbovițeană a Bucegilor, dar și mai puțin cunoscuta Peșteră a Pustnicului, o mică grotă neamenajată, aflată la doi pași de monumentul modernizat cu finanțare de la Consiliul Județean Dâmbovița. Câteva scurte reprize de ploaie au grăbit revenirea la primitoarea pensiune Gură de Rai, gazda majorității taberelor montane.

Ziua a doua (luni, 22 august 2022) a debutat cu parcurgerea circuitului din rezervația Turbăria Lăptici, un circuit interesant care a captat atenția tinerilor montaniarzi. Apoi au fost parcurse celebrele Chei ale Tătarului, loc unde legendele s-au îmbinat cu informații detaliate legate de geologia, de fauna și flora zonei sau despre traseele de alpinism amenajate, pe înalții pereți ai cheilor. Lecția de speologie a fost completată odată cu parcurgerea unui tunel, săpat de oameni, prin anii 70, pentru studierea compactității rocilor din această zonă. Greul etapei a început abia la urcarea, pe marcaj „triunghi galben”, pe spectaculoasa Vale a Tătarului, în pereții căreia se găsește adevărata Peșteră a Ursului, cel mai înalt (ca altitudine) loc din România, cu urme de locuire, încă din Paleolitic. Pajiștile cu floră termofilă (iubitoare de căldură) au încântat ochii viitorilor montaniarzi, iar explicațiile despre exocarstul zonei (chei, lapiezuri) sau despre endocarst (peșteri sau avene) au răsplătit efortul depus la urcare. În condițiile în care prognozata ploaie ne-a lăsat în pace, după-amiaza a fost alocată activităților strict tehnice, adică atelierelor de cățărare (asigurată!) și de rapel, desfășurate pe o mică stâncă din apropierea pensiunii. Au fost probe frumoase, pline de adrenalină, iar copiii s-au sprijinit, prin aplauze, unii pe alții.

În ziua a treia (marți, 23 august) am primit vizita rangerilor Parcului Natural Bucegi, iar Valentin Bălan, însoțit de Răzvan Pință, ne-a prezentat, cu ajutorul unui aspectomat, multe informații și imagini despre PNB, despre rezervațiile sale, despre monumentele naturii, dar și recomandări pentru protejarea acestora. După această lecție teoretică, ne-am îndreptat spre o potecă tematică, deschisă de compania finlandeză Tornator, în zona Padina-Peștera, aproape de valea Lăptici. Poteca, botezată „The Flying Dragon” (Dragonul zburător), are o lungime de aproape 1 kilometru și include 10 panouri, cu informații, în limba română și engleză,  despre floră, faună, soluri, oamenii din munte. Pe baza unui QR code se pot obține informații mai multe sau se pot vedea imagini din masivul Bucegi. După amiază a intervenit o repriză mai lungă de ploaie, prilej de a rămâne la adăpost și de a vorbi despre pericole din munți, despre marcaje turistice, dar și despre orientarea turistică, cu sau fără busolă. După liniștirea norilor, teoria a fost aplicată în cadrul unui concurs de orientare sportivă, cu zece posturi de control, derulat în zona pensiunii.

După studierea prognozei meteo, „ziua cea mai lungă”, a ascensiunii spre vârful Omu, a fost aleasă ca fiind ziua de miercuri, iar obiectivul a fost „atacat” pe o variantă care a ținut cont de vârsta și de echipamentul tinerilor: s-a urcat cu telecabina în zona Babele, prilej de a vedea cele două monumente ale naturii, Babele și Sfinxul şi de a asculta explicații științifice legate de fenomene de eroziune eoliană sau legende legate de tuneluri şi trasee energetice. Traseul a continuat  pe Platoul Bucegi, iar parcurgerea lui a permis frumoase tururi de orizont atât spre crestele Bucegilor, cât și spre vecinii acestuia, spre Leaota, Piatra Craiului, Piatra Mare sau munții Baiului. Deși vremea a fost relativ înnorată, razele soarelui au bronzat corpul micilor montaniarzi. La vârful Omu (2507 m), cea mai înaltă cotă naturală din Bucegi, s-a făcut un popas mai lung, pentru un ceai sau o ciorbă fierbinte sau pentru a mânca pachețelul primit de la pensiune.

După un lung șir de fotografii în fața cabanei (o bună parte din copii ajunseseră aici pentru prima dată, iar momentul trebuia imortalizat!), a urmat coborârea pe marcaj „bandă albastră”, cu trecere pe la Mecetul turcesc și Cascada Obârșiei. Pe acest traseu se află și un relict glaciar, un conifer mai rar (Zâmbrul – pinus cembra), iar informațiile primite despre el, ca și despre jnepeni, scoruși, ienuperi, conglomerate, calcare, morene glaciare etc. au încântat micii drumeți. La sosirea la pensiune, s-au refăcut forțele cu o delicioasă ciorbă, urmată de o friptură consistentă.

Fiind ultima zi plină în tanără, gazdele s-au ocupat de amenajarea clasicului foc de tabără. După ora 21, au aprins o piramidă de lemne, iar tinerii, după ce „au devorat” cele 3-4 platouri cu gogoși calde, cu dulceață de afine, aduse de personalul pensiunii, au dansat pe melodii de top, fie pe ritmuri populare, fie pe ritmuri moderne. O seară lungă, frumoasă, care a rămas în memoria lor afectivă.

După cinci zile pline, de vizitare a principalelor rezervaţii şi monumente din Parcul Natural Bucegi, cinci zile de „Școală altfel”, elevii au confirmat că reprezintă o nouă „promoție” de montaniarzi, adăugându-se altor 4-5 mii de tineri care au beneficiat, de-a lungul timpului, de lecții nonformale, în mijlocul naturii. Imaginile anexate ni-i arată în multitudinea de activităţi la care au participat.

Posta Nicolae

Preşedinte ACJP, coordonator proiect

Share this content:

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.